Qalat, Afganistan
Jurnaliştii trustului de presă Ringier şi ai Kanal D au organizat la mijlocul acestei luni o campanie de ajutorare cu haine de iarnă şi jucării pentru copiii din Qalat, Afganistan. Date fiind riscurile acestei misiuni, acţiunea a fost dusă la bun sfârşit cu ajutorul militarilor români.
Iarna este grea şi în Afganistan. Temperaturile au ajuns deja la cote negative, iar vântul aspru de stepă usucă şi îngheaţă totul în cale. Pentru copiii din oraşul Qalat urmează câteva luni de chin: haine de iarnă nu au, încălţări – nici atât. Peste cămăşile şi-aşa subţiri aruncă cele câteva cârpe care ar trebui să îi protejeze de frig, însă nici astea nu îi ajută prea mult.
În acelaşi timp, la mii de kilometri, jurnaliştii de la Ringier şi Kanal D se pregătesc să le ducă haine groase şi jucării, în cadrul unei campanii care şi-a propus să ofere un strop de căldură şi bucurie în sufletele atât de încercate ale micuţilor afgani. Cei peste 20 de saci cu ajutoare au fost încărcaţi în avionul militar Hercules, care în această perioadă transportă militarii Batalionului 21 din Predeal in teatrul de operaţii din Afganistan. “Viperele Negre” vor lua locul colegilor din Batalionul Dragoslavele - “Vulturii Carpaţilor”, care şi-au petrecut deja o jumătate de an în provincia afgană Zabul, aproape de graniţa cu Pakistanul. Pentru aceştia din urmă, una din ultimele misiuni este aceea de a transporta ajutoarele trimise de Ringier şi Kanal D într-o zonă săracă din Qalat, un oraş cu aproape zece mii de suflete.
Echipa de jurnalisti care s-a deplasat in Afganistan a fost compusa din subsemnatul si colegul Rolf Vescan, cameraman la Kanal D. Impreuna am incercat sa imortalizam, prin mijloace specifice, momentul inedit al materializarii acestei campanii, o premiera pana acum in lume!
Drumul cu avionul Hercules a fost lung, insa dupa 12 ore si o escala am ajuns cu bine in Kandahar. De aici, un elicopter american Chinook ne-a dus cu un zbor de aproape o ora in provincia Zabul, acolo unde ne asteptau militarii romani.
Dupa ce am ajuns si ne-am instalat in baza militara Lagman, am pregatit misiunea CIMIC (Civil-Military Cooperation). Ajutoarele noastre, la care s-au adaugat provizii de hrana oferite de militarii romani, au fost incarcate in doua remorci ale unor blindate Humvee.
Cu Piranha la lucru
In dimineata urmatoare, dupa un instructaj necesar pentru zonele de razboi, cu veste anti-glont si casti pe cap, ne-am suit in transportoarele Piranha si am luat drumul asezarii. Am fost primii jurnalisti care au vazut la lucru noile blindate, achizitionate deocamdata doar pentru militarii din Afganistan.
Copiii pe care i-am gasit in zona Badbadak sunt greu de descris: cei mai multi erau desculti, inveliti in carpe, subnutriti si plini de praf sau de raie. Cu ochii afectati de conjunctivita, un baietel ne priveste cu speranta. Il rog pe translator sa il intrebe cati ani are si mi se raspunde ca doar cinci, desi pare mult mai matur. Unii dintre ei nu-si cunosc varsta, nu au nici certificate de nastere si isi descriu anul nasterii in functie de evenimentele petrecute in perioada respectiva.
Capetenia cu 36 de copii
Dupa o negociere cu liderul zonei, care a cerut ca alimentele sa fie duse in fata casei sale pentru a le imparti el locuitorilor, am scos sacii cu ajutoare. Militarii romani, ajutati de cativa soldati afgani au pastrat pentru o perioada ordinea. Copiii, la inceput timizi, au dat buzna mai apoi sa inhate jucariile si hainele, fara sa mai tina cont de colzile formate. Unii dintre ei au uitat sa se mai bucure si primeau cu gesture mecanice si chipuri pierdute pachetele, iar altii isi ascundeau sub haine darurile primate si fugeau cu ele acasa, fara sa se mai uite in urma. Capetenia locului, un om trecut de 40 de ani, si care am aflat ca are 36 de copii, a supravegheat actiunea stand intr-o parte. Proviziile de hrana i-au fost duse in fata casei. Cu totii am ramas socati cand am vazut ca pe sub poarta, copiii acestuia bagau mana si incercau sa ia cate ceva din saci. Insa timpul deja prea lung petrecut in zona si pericolele care puteau sa apara ne-au facut sa ne grabim sis a ne intoarcem in baza. Imaginile filmate ne-au impresionat pe toti si ele sunt difuzate in aceasta perioada in cadrul Stirilor de la Kanal D.
Ursuleti de plus, papusi si masinute, toate acestea au fost lucruri noi si nemaivazute pentru copiii afgani. Poate ca gestul nostru a fost o picatura intr-un ocean, poate ca el nu a insemnat mare lucru, insa stim ca fie si pentru o zi, peste 200 de suflete de copii chinuiti de razboi s-au bucurat si ca aceasta iarna pentru unii dintre ei nu va fi ultima.
